9 definiții pentru blinie blineie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bliníe sf [At: NEGRUZZI, S. I, 58 / V: -nee / A și: blínie / E: rs блины] Mâncare rusească, făcută din aluat de clătite în straturi, cu diverse umpluturi.

BLINÍE, blinii, s. f. (Rar) Mâncare națională rusească, făcută dintr-un aluat de clătite, așezat în straturi și având diferite umpluturi. – Din rus. blin.

BLINÍE, blinii, s. f. (Rar) Mâncare națională rusească, făcută dintr-un aluat de clătite, așezat în straturi și având diferite umpluturi. – Din rus. blin.

BLINÍE, blinii, s. f. (Mai ales la pl.) Un fel de mîncare făcut dintr-un aluat ca al clătitelor, așezat în straturi și umplut cu brînză, cu pește etc. (Atestat în forma blineie) Dacă domnul va să cineze, îmi zise el, i-am gătit... blineie cu icre fierte în unt. NEGRUZZI, S. I 58. – Variantă: blinéie, blineie, s. f.

BLINÍE, blinii, s. f. Mâncare făcută dintr-un aluat ca al clătitelor, așezat în straturi și având diferite umpluturi. – Rus blin.

blinie f. Mold. un fel de jumări: i-am gătit blinii cu icre NEGR. [Rus. BLINŬ].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bliníe (rar) s. f., art. blinía, g.-d. art. bliníei; pl. bliníi, art. bliníile

bliníe s. f.. art. blinía, g.-d. art. bliníei; pl. bliníi, art. bliníile


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

BLINIE, blinii, s.f. Specialitate rusească de mici clătite ceva mai groase, de obicei din făină de hrișcă, servite cu smântână sau unt topit, care acompaniază tradițional asa-numitele zakuski (gustări amenajate sub formă de bufet rece: icre negre, pește afumat etc.)

Intrare: blinie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • blinie
  • blinia
plural
  • blinii
  • bliniile
genitiv-dativ singular
  • blinii
  • bliniei
plural
  • blinii
  • bliniilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F130)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • blineie
  • blineia
plural
  • blinei
  • blineile
genitiv-dativ singular
  • blinei
  • blineii
plural
  • blinei
  • blineilor
vocativ singular
plural

blinie blineie

  • 1. rar Mâncare națională rusească, făcută dintr-un aluat de clătite, așezat în straturi și având diferite umpluturi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Dacă domnul va să cineze, îmi zise el, i-am gătit... blineie cu icre fierte în unt. NEGRUZZI, S. I 58.
      surse: DLRLC

etimologie: