2 intrări

4 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

blanșa vb. I. tr. A supune operației de blanșare. • prez.ind. -ez. /<fr. blanchir, germ. blanschieren.

BLANȘA vb. tr. a supune operației de blanșare. (după fr. blanchir, germ. blanschieren)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

blanșa vb., ind. prez. 1 sg. blanșez, 3 sg. și pl. blanșea

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

BLANȘÁ, blanșez, vb. I. tranz. În gastronomie, a opări sau a fierbe scurt anumite alimente (în special legume), introducându-le în apă clocotindă (natur, sărată sau cu adaos de oțet) pentru a le „albi”, adică pentru a le păstra o culoare și o textură adecvată în vederea preparării propriu-zise; din fr. blanchir, germ. blanchieren.

Intrare: blanșat
blanșat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • blanșat
  • blanșatul
  • blanșatu‑
  • blanșa
  • blanșata
plural
  • blanșați
  • blanșații
  • blanșate
  • blanșatele
genitiv-dativ singular
  • blanșat
  • blanșatului
  • blanșate
  • blanșatei
plural
  • blanșați
  • blanșaților
  • blanșate
  • blanșatelor
vocativ singular
plural
Intrare: blanșa
verb (VT202)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • blanșa
  • blanșare
  • blanșat
  • blanșatu‑
  • blanșând
  • blanșându‑
singular plural
  • blanșea
  • blanșați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • blanșez
(să)
  • blanșez
  • blanșam
  • blanșai
  • blanșasem
a II-a (tu)
  • blanșezi
(să)
  • blanșezi
  • blanșai
  • blanșași
  • blanșaseși
a III-a (el, ea)
  • blanșea
(să)
  • blanșeze
  • blanșa
  • blanșă
  • blanșase
plural I (noi)
  • blanșăm
(să)
  • blanșăm
  • blanșam
  • blanșarăm
  • blanșaserăm
  • blanșasem
a II-a (voi)
  • blanșați
(să)
  • blanșați
  • blanșați
  • blanșarăți
  • blanșaserăți
  • blanșaseți
a III-a (ei, ele)
  • blanșea
(să)
  • blanșeze
  • blanșau
  • blanșa
  • blanșaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

blanșa, blanșezverb

  • 1. A supune operației de blanșare. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.