4 definiții pentru biverb
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
bivérb sn [At: DN3 / Pl: ~e / E: bi- +verb] Joc constând în reprezentarea a două cuvinte prin litere sau figuri combinate între ele.
BIVÉRB s.n. Joc care constă în reprezentarea a două cuvinte prin litere sau figuri combinate între ele. [< bi- + verb].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BIVÉRB s. n. gen enigmistic, constând în reprezentarea a două cuvinte prin litere sau figuri combinate între ele. (< bi- + verb /2/)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
bivérb s. n., pl. bivérbe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: biverb
biverb substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)