13 definiții pentru bitangă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BITÁNG, -Ă, bitangi, -ge, s. m. și f. (Reg.; adesea adjectival) Copil nelegitim; bastard. – Din magh. bitang.

BITÁNG, -Ă, bitangi, -ge, s. m. și f. (Reg.; adesea adjectival) Copil nelegitim; bastard. – Din magh. bitang.

bitáng, ~ă [At: LB / V: -an, -ane, -gău, -tong / Pl: ~ngi, -nge / E: mg bitang] (Trs; mgm) 1 a Străin. 2 sm Vagabond Cf ștrengar. 3-4 smf, a Bastard.

bitang, -ă s.m., s.f. (reg.) 1 Vagabond, ștrengar. 2 Copil nelegitim; bastard. • pl. -gi, -ge. /<magh. bitang.

bitáng, -ă adj. s. (ung. bitang). Trans. Străin (Vechĭ). Vagabond, ștrengar. Bastard (cp. cu picĭ). – și bitong, -oangă, și bitan, -ncă. V. fochĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bitangă (reg.) s. f., g.-d. art. bitangei; pl. bitange

bitángă s. f., g.-d. art. bitángei; pl. bitánge

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BITÁNG adj. v. natural, nelegitim.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

bitáng, bitángă, bitángi, bitánge, adj. (reg.) 1. străin. 2. vagabond, ștrengar. 3. bastard; copil nelegitim.

Intrare: bitangă
substantiv feminin (F6)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bitangă
  • bitanga
plural
  • bitange
  • bitangele
genitiv-dativ singular
  • bitange
  • bitangei
plural
  • bitange
  • bitangelor
vocativ singular
  • bitangă
  • bitango
plural
  • bitangelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bitang, bitangisubstantiv masculin
bitangă, bitangesubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.