2 intrări

2 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

Bismark (Otto, principe de) m. celebru om de stat și ministru prusian (1865), numit principe și cancelar al noului imperiu german (1871). Disgrațiat în 1890 de împăratul Wilhelm II, princiele Bismark trăi câțiva ani retras la reședința-i din Friedrichsruhe (1815-1893).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: Bismark
Bismark
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: bismark
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bismark
  • bismarkul
  • bismarku‑
plural
genitiv-dativ singular
  • bismark
  • bismarkului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)