O definiție pentru bismark

Ortografice DOOM

bismark s. n.

Intrare: bismark
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bismark
  • bismarkul
  • bismarku‑
plural
genitiv-dativ singular
  • bismark
  • bismarkului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Exemple de pronunție a termenului „bismark” (8 clipuri)
Clipul 1 / 8