8 definiții pentru birtășiță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BIRTĂȘÍȚĂ, birtășițe, s. f. (Înv.) Soția birtașului; femeie care ține un birt. – Birtaș + suf. -iță.

birtășíță sf [At: MACEDONSKI, O. II, 411 / Pl: ~țe / E: birtaș + -iță] 1 Soția birtașului Si: birtășoaică (1). 2 Stăpâna unui birt2 (1) Si: birtășoaică (2).

BIRTĂȘÍȚĂ, birtășițe, s. f. Soția birtașului; femeie care ține un birt. – Birtaș + suf. -iță.

BIRTĂȘÍȚĂ, birtășițe, s. f. Soția birtașului; femeie care ține un birt. – Din birtaș + suf. -iță.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

birtășíță (înv.) s. f., g.-d. art. birtășíței; pl. birtășíțe

birtășíță s. f., g.-d. art. birtășíței; pl. birtășíțe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BIRTĂȘÍȚĂ s. (rar) birtășoaică, (înv.) ospătăreasă, ospătăriță.

BIRTĂȘIȚĂ s. (rar) birtășoaică, (înv.) ospătăreasă, ospătăriță.

Intrare: birtășiță
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • birtășiță
  • birtășița
plural
  • birtășițe
  • birtășițele
genitiv-dativ singular
  • birtășițe
  • birtășiței
plural
  • birtășițe
  • birtășițelor
vocativ singular
  • birtășiță
  • birtășițo
plural
  • birtășițelor

birtășiță

etimologie:

  • Birtaș + sufix -iță.
    surse: DEX '98 DEX '09