2 intrări

10 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

biríș sm [At: ANON. CAR. / Pl: ~i / E: nct] (Trs) 1 Mercenar. 2 Argat. 3 Slugă la vite.

BÍRIȘ, biriși, s. m. (Transilv., învechit) Argat. Bunicul fusese, ca tot satul... biriș la grof. V. ROM. februarie 1952, 102. Birișii domnului... veneau cîte cu zece cară în pădurea aceea, după lemne. RETEGANUL, P. V 47. Decît slugă și biriș, Mai bine colo pe Criș. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 306.

BÍRIȘ, biriși, s. m. (Reg.) Argat. – Magh. béres.

BIRIȘ s. m. (Ban.) Argat. Birish. Mercenarius. AC, 330. Etimologie: magh. béres. Cf. celednic, poslușnic. masculin

biríș m. (ung. beres). Trans. Argat. – Birișesc, de argat.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

bíriș, biriși, s.m. – (reg.; înv.) Argat, slugă la vite; vizitiu: „Și-a băgat biriși și s-o făcut gazdă mare, boier” (Bilțiu, 1999: 153). ♦ (onom.) Biriș, Birișan, nume de familie (59 de persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). – Et. nec. (MDA); din magh. béres „argat” (Bud, 1908; Scriban, DLRM).

bíriș, -i, s.m. – 1. Argat, slugă la vite, vizitiu: „Și-a băgat biriși și s-o făcut gazdă mare, boier” (Bilțiu 1999: 153). 2. Din supranume a devenit nume de familie (Biriș, Birișiu, Birișan). – Din magh. béres „argat” (Bud 1908).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BIRIȘ, ard., act., < subst. ard. biriș cf. magh. béras „argat” (DLR); cf. Birisoi, Androni (AO IX 39).

Intrare: Biriș
Biriș nume propriu
nume propriu (I3)
  • Biriș
Intrare: biriș
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • biriș
  • birișul
  • birișu‑
plural
  • biriși
  • birișii
genitiv-dativ singular
  • biriș
  • birișului
plural
  • biriși
  • birișilor
vocativ singular
  • birișule
  • birișe
plural
  • birișilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

biriș, birișisubstantiv masculin

  • 1. regional Argat, slugă. DLRLC DLRM
    • format_quote Bunicul fusese, ca tot satul... biriș la grof. V. ROM. februarie 1952, 102. DLRLC
    • format_quote Birișii domnului... veneau cîte cu zece cară în pădurea aceea, după lemne. RETEGANUL, P. V 47. DLRLC
    • format_quote Decît slugă și biriș, Mai bine colo pe Criș. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 306. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.