8 definiții pentru bioritm


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

biorítm sn [At: DEX2 / P: bi-o~ / Pl: ~uri / E: eg biorhythm] (Blg) Ritm al activității organismului datorat particularităților biologice individuale.

BIORÍTM, bioritmuri, s. n. Ritm al proceselor biologice, cu durată diferită de la un proces la altul. [Pr.: bi-o-] – Din engl. biorythm.

BIORÍTM, bioritmuri, s. n. (Biol.) Ritm (2) al activității organismului datorat particularităților biologice individuale. [Pr.: bi-o-] – Din engl. biorhythm.

BIORÍTM s. n. desfășurare ritmică, cu caracter ciclic, a activităților vitale. (< engl. biorhythm)

biorítm s. n. (biol.) Cadență echilibrată a activității organismului ◊ „Geroigiena înseamnă în primul rând planificarea modului de viață a fiecărei zile și apoi a săptămânii, anului etc. Bioritmurile trebuie respectate dacă dorim să rămânem oameni echilibrați fizic și psihic.” Sc. 28 II 76 p. 2; v. și R.l. 2 III 81 p. 1; v. și bioritmogramă (din engl. biorhythm, fr. biorythme; BD 1966, DTN 1972; DM; DEX-S)

BIORÍTM n. Ritm al proceselor biologice, cu durată diferită de la un proces la altul. /<engl. biorhythm


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

biorítm (bi-o-) s. n., pl. biorítmuri

biorítm s. n. (sil. bi-o-) → ritm

Intrare: bioritm
  • silabație: bi-o-
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bioritm
  • bioritmul
  • bioritmu‑
plural
  • bioritmuri
  • bioritmurile
genitiv-dativ singular
  • bioritm
  • bioritmului
plural
  • bioritmuri
  • bioritmurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)