8 definiții pentru bioluminescent bioluminiscent


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bioluminescént, ~ă a [At: DEX2 / P: bi-o~ / Pl: ~nți, ~e / E: fr, eg bioluminescent] (D. organisme vii) Care emite lumină.

BIOLUMINESCÉNT, -Ă, bioluminescenți, -te, adj. (Despre organisme) Care produce lumină prin oxidări interne. [Pr.: bi-o-.Var.: bioluminiscént, -ă adj.] – Din fr., engl. bioluminescent.

BIOLUMINESCÉNT, -Ă, bioluminescenți, -te, adj. (Despre organisme) Care produce lumină prin oxidări interne. [Pr.: bi-o-] – Din fr., engl. bioluminescent.

BIOLUMINESCÉNT, -Ă adj. Datorat bioluminescenței. [< fr. bioluminescent].

BIOLUMINESCÉNT, -Ă adj. care produce bioluminescență. (< fr. bioluminescent)

BIOLUMINISCÉNT, -Ă, adj. v. bioluminescent.

bioluminiscént, -ă adj. Care are proprietatea de a emite lumină de origine biologică ◊ „Oamenii de știință de pe o navă de cercetări a marinei americane au capturat, în largul insulei Hawaii, un rechin de un tip necunoscut până acum. Botul său suscită în mod deosebit interesul specialiștilor. Prevăzut cu o limbă mare și groasă și cu șirul de colți extrem de ascuțiți (în afara dinților obișnuiți), acest bot este acoperit cu substanțe bioluminiscente. Sc. 29 XII 76 p. 5 (din fr., engl. bioluminescent; DN3, DEX-S)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bioluminescént adj. (sil. bi-o-) → luminescent

Intrare: bioluminescent
bioluminescent adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bioluminescent
  • bioluminescentul
  • bioluminescentu‑
  • bioluminescentă
  • bioluminescenta
plural
  • bioluminescenți
  • bioluminescenții
  • bioluminescente
  • bioluminescentele
genitiv-dativ singular
  • bioluminescent
  • bioluminescentului
  • bioluminescente
  • bioluminescentei
plural
  • bioluminescenți
  • bioluminescenților
  • bioluminescente
  • bioluminescentelor
vocativ singular
plural
bioluminiscent adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bioluminiscent
  • bioluminiscentul
  • bioluminiscentu‑
  • bioluminiscentă
  • bioluminiscenta
plural
  • bioluminiscenți
  • bioluminiscenții
  • bioluminiscente
  • bioluminiscentele
genitiv-dativ singular
  • bioluminiscent
  • bioluminiscentului
  • bioluminiscente
  • bioluminiscentei
plural
  • bioluminiscenți
  • bioluminiscenților
  • bioluminiscente
  • bioluminiscentelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

bioluminescent bioluminiscent

  • 1. (Despre organisme) Care produce lumină prin oxidări interne.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: