11 definiții pentru biogaz


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BIOGÁZ s. n. Amestec de gaze conținând în cea mai mare parte metan, rezultat din descompunerea unor compuși organici de către organisme anaerobe, folosit drept combustibil; biometan. [Pr.: bi-o-] – Din germ. Biogas.

biogáz sn [At: DEX2 / P: bi-o- / E: ger Biogas] Gaz rezultat în procesul de fermentare a materiei organice, folosit drept combustibil Si: (rar) biometan.

BIOGÁZ s. n. Gaz rezultat în procesul de fermentare a materiei organice și folosit drept combustibil; biometan. [Pr.: bi-o-] – Din germ. Biogas.

BIOGÁZ s.n. Gaz rezultat în urma procesului de descompunere a substanțelor organice. [< germ. Biogas].

BIOGÁZ s. n. gaz prin descompunerea substanțelor organice; biometan. (< germ. Biogas)

biogáz s. n. (biol.) Gaz degajat de deșeurile de substanțe organice ◊ Biogaz. În perimetrul întreprinderii agricole Medlin din apropierea Varșoviei a început construirea primei instalații de producere a gazului biologic de pe teritoriul Poloniei.” Sc. 2 XI 78 p. 5. ◊ Biogazul, o posibilă sursă de energie” R.l. 27 III 79 p. 3; v. și 17 VI 80 p. 6; v. și bioîngrășământ (din germ. Biogas, engl. bio-gas, fr. biogas; DN3, DEX-S)

BIOGÁZ ~e n. Gaz obținut în urma procesului de descompunere a substanțelor organice. [Sil. bi-o-] /<germ. Biogas


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

biogáz s. n. (sil. bi-o-) → gaz


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BIOGÁZ (< fr. {i}) s. n. 1. Amestec de gaze conținînd în cea mai mare parte metan, rezultat din descompunerea unor compuși organici (ex. celuloză, uree, pectine etc.) de către microorganismele anaerobe. 2. Combustibil obținut printr-un proces de fermentație dirijată a biomasei, avînd puterea calorică de 19.000-25.000 kJ/Nm3.

Intrare: biogaz
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • biogaz
  • biogazul
  • biogazu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • biogaz
  • biogazului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

biogaz

  • 1. Amestec de gaze conținând în cea mai mare parte metan, rezultat din descompunerea unor compuși organici de către organisme anaerobe, folosit drept combustibil.
    surse: DEX '09 DN sinonime: biometan

etimologie: