7 definiții pentru bioelement
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BIOELEMÉNT, bioelemente, s. n. Element chimic din compoziția celulelor vii. [Pr.: bi-o-] – Din fr. bioélément.
bioelemént sn [At: LTR / P: bi-o~ / Pl: ~e / E: fr bioelement] Element chimic din compoziția celulelor vii.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BIOELEMÉNT, bioelemente, s. n. Element chimic din compoziția celulelor vii. [Pr.: bi-o-e-] – Din fr. bioélément.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de paula
- acțiuni
BIOELEMÉNT s.n. Element chimic care intră în compoziția celulelor vii. [< fr. bioélément].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BIOELEMÉNT s. n. element chimic din structura materiei vii. (< fr. bioélément)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
bioelemént (bi-o-) s. n., pl. bioeleménte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
bioelemént s. n. (sil. bi-o-), pl. bioeleménte
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: bioelement
bioelement substantiv neutru
- silabație: bi-o-
| substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
bioelement
- 1. Element chimic din compoziția celulelor vii.surse: DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- limba franceză bioélémentsurse: DEX '09 DEX '98 DN