2 intrări

5 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BIOCINÉTICĂ s.f. Știință care studiază mișcarea organismelor vii. [< fr. biocinétique].

biocinétic, ~ă [At: DEX2 / P: bi-o~ / Pl: ~ici, ~ice / E: fr biocynétique] 1 sf Studiul mișcării organismelor vii. 2 a De biocinetică (1). 3 a Referitor la biocinetică (1). 4 a Care aparține biocineticii (1).

BIOCINÉTIC, -Ă, biocinetici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Studiul mișcării organismelor vii. 2. Adj. De biocinetică (1). [Pr.: bi-o-] – Din fr. biocynétique.

BIOCINÉTIC, -Ă, biocinetici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Studiul mișcării organismelor vii. 2. Adj. De biocinetică (1). [Pr.: bi-o-] – Din fr. biocynétique.

BIOCINÉTIC, -Ă I. adj. referitor la biocinetică. II. s. f. știință care studiază mișcarea organismelor vii. (< fr. biocinétique)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

biocinétic adj. (sil. bi-o-) → cinetic

Intrare: biocinetică
biocinetică substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • biocinetică
  • biocinetica
plural
genitiv-dativ singular
  • biocinetici
  • biocineticii
plural
vocativ singular
plural
Intrare: biocinetic
biocinetic adjectiv
  • silabație: bi-o-
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • biocinetic
  • biocineticul
  • biocineticu‑
  • biocinetică
  • biocinetica
plural
  • biocinetici
  • biocineticii
  • biocinetice
  • biocineticele
genitiv-dativ singular
  • biocinetic
  • biocineticului
  • biocinetice
  • biocineticei
plural
  • biocinetici
  • biocineticilor
  • biocinetice
  • biocineticelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)