8 definiții pentru biocatalizator


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BIOCATALIZATÓR, biocatalizatori, s. m. Substanță care provoacă sau grăbește procesele biologice în organismele vii. [Pr.: bi-o-] – Bio- + catalizator (după fr. biocatalyseur).

biocatalizatór sm [At: LTR / P: bi-o~ / Pl: ~i / E: bio- + catalizator] Substanță care provoacă sau grăbește o reacție chimică în organismele vii.

BIOCATALIZATÓR, biocatalizatori, s. m. Substanță care provoacă sau grăbește o reacție chimică în organismele vii. [Pr.: bi-o-] – Bio- + catalizator (după fr. biocatalyseur).

BIOCATALIZATÓR s.m. Substanță organică (enzimă, hormon, vitamină) indispensabilă în procesele biologice. [< germ. Biokatalysator, cf. gr. bios – viață, katalysis – dizolvare].

BIOCATALIZATÓR s. m. substanță organică sintetizată de organismele vii care provoacă, favorizează procesele metabolice. (< germ. Biokatalysator)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

biocatalizatór (bi-o-) s. m., pl. biocatalizatóri

biocatalizatór s. m. (sil. bi-o-), pl. biocatalizatóri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BIOCATALIZATÓR s. v. enzimă.

Intrare: biocatalizator
biocatalizator substantiv masculin
  • silabație: bi-o-
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • biocatalizator
  • biocatalizatorul
  • biocatalizatoru‑
plural
  • biocatalizatori
  • biocatalizatorii
genitiv-dativ singular
  • biocatalizator
  • biocatalizatorului
plural
  • biocatalizatori
  • biocatalizatorilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

biocatalizator

  • 1. Substanță care provoacă sau grăbește procesele biologice în organismele vii.
    surse: DEX '09 DN sinonime: enzimă

etimologie:

  • Bio- + catalizator
    surse: DEX '98 DEX '09
  • după limba franceză biocatalyseur
    surse: DEX '98 DEX '09