Definiția cu ID-ul 834956:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BINIȘ, binișuri, s. n. (Înv.) Haină boierească lungă de ceremonie, cu mânecile largi și despicate, strânsă pe bust și largă în poale, căptușită cu blană și devenită cu timpul îmbrăcăminte a vechilor lăutari. [Var.: (înv. și reg.) beniș s. n.] – Din tc. biniș.