2 intrări

7 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bilon sn [At: DA ms / Pl: ~oane / E: fr bilion] 1 (Frî) Monedă măruntă de aramă sau bronz. 2 (Agr) Ridicătură de pământ de-a lungul unui rând de plante cultivate.

BILÓN s.n. 1. Monedă divizionară, cu valoare intrinsecă inferioară valorii sale nominale. 2. (Agr.) Ridicătură de pământ de-a lungul unui rând de plante cultivate. [< fr. billon].

BILÓN I. s. m. 1. aliaj monetar în compoziția căruia intră în cea mai mare parte sau exclusiv metale comune. 2. monedă divizionară, cu valoare intrinsecă, inferioară valorii sale nominale. II. s. n. ridicătură de pământ de-a lungul unui rând de plante cultivate. (< fr. billon)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bilón1 (monedă, aliaj) s. m., (monede) pl. bilóni

bilón2 (ridicătură de pământ) s. n., pl. biloáne

bilón (monedă) s. m., pl. bilóni

bilón (agr.) s. n., pl. biloáne

Intrare: bilon (agr.; -oane)
bilon (agr.; -oane) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bilon
  • bilonul
  • bilonu‑
plural
  • biloane
  • biloanele
genitiv-dativ singular
  • bilon
  • bilonului
plural
  • biloane
  • biloanelor
vocativ singular
plural
Intrare: bilon (monedă; -i)
bilon (monedă; -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bilon
  • bilonul
  • bilonu‑
plural
  • biloni
  • bilonii
genitiv-dativ singular
  • bilon
  • bilonului
plural
  • biloni
  • bilonilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)