9 definiții pentru bilețel


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bilețel sn [At: DA ms / Pl: ~ele / E: bilet + -el] 1-4 (Șhp) Bilet (1-2) (mic).

BILEȚÉL, bilețele, s. n. Diminutiv al lui bilet.Bilet + suf. -el.

BILEȚÉL, bilețele, s. n. Diminutiv al lui bilet.Bilet + suf. -el.

BILEȚÉL, bilețele, s. n. Diminutiv al lui bilet (1). Mi-a trimis... un bilețel în care îmi spunea că... îl cheamă la București. DUMITRIU, B. F. 39.

BILEȚÉL, bilețele, s. n. Diminutiv al lui bilet.

*bilețél n., pl. e. Bilet mic, scrisorică, răvășel.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bilețél s. n., pl. bilețéle

bilețél s. n., pl. bilețéle


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BILEȚÉL s. (pop.) răvășel.

BILEȚEL s. (pop.) răvășel. (I-a trimis un ~.)

Intrare: bilețel
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bilețel
  • bilețelul
  • bilețelu‑
plural
  • bilețele
  • bilețelele
genitiv-dativ singular
  • bilețel
  • bilețelului
plural
  • bilețele
  • bilețelelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

bilețel

  • 1. Diminutiv al lui bilet.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: răvășel un exemplu
    exemple
    • Mi-a trimis... un bilețel în care îmi spunea că... îl cheamă la București. DUMITRIU, B. F. 39.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Bilet + sufix -el.
    surse: DEX '98 DEX '09