5 definiții pentru bijectiv

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bijectiv, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~i, ~e / E: fr bijectif] (Mat; d. funcții) Care este, în același timp, surjectivă și injectivă.

bijectiv, -ă adj. (mat.; despre funcții) Care este în același timp surjectivă și injectivă. • pl. -i, -e. /<fr. bijectif.

BIJECTIV, -Ă adv. (Mat.; despre funcții) Care este în același timp surjectivă și injectivă. [< fr. bijectif].

BIJECTIV, -Ă adj. (mat.; despre funcții) în același timp surjectivă și injectivă. (< fr. bijectif)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bijectiv adj. m., pl. bijectivi; f. sg. bijectivă, pl. bijective

Intrare: bijectiv
bijectiv adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bijectiv
  • bijectivul
  • bijectivu‑
  • bijecti
  • bijectiva
plural
  • bijectivi
  • bijectivii
  • bijective
  • bijectivele
genitiv-dativ singular
  • bijectiv
  • bijectivului
  • bijective
  • bijectivei
plural
  • bijectivi
  • bijectivilor
  • bijective
  • bijectivelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bijectiv, bijectiadjectiv

  • 1. matematică (Despre funcții) Care este în același timp surjectivă și injectivă. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.