opțiuni
  • info

2 intrări

7 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BIHOREAN, -Ă, bihoreni, -e, s. m. adj. 1. S. m. Persoană originară sau locuitor din județul Bihor. 2. Adj. Care aparține județului Bihor sau bihorenilor (1), referitor la județul Bihor ori la bihoreni (1). – Bihor (n. pr.) + suf. -ean.

bihorean, ~ă [At: DEX2 / Pl: ~eni, ~ene / E: Bihor + -ean] 1-2 smf, a (Persoană) care face parte din populația județului Bihor. 3-4 smf, a (Om) originar din județul Bihor. 5 smp Populație care locuiește în județul Bihor. 6 a Care aparține județului Bihor. 7 a Care aparține bihorenilor (5). 8 a Privitor la județul Bihor. 9 a Privitor la bihoreni (5). 10 a Care este specific județului Bihor. 11 a Care este specific bihorenilor (5).

bihorean, -ă s.m., s.f, adj. 1 s.m., s.f. Persoană care face parte din populația de bază a județului Bihor sau este originară de acolo; (la pl. m.) locuitorii Bihorului. 2 adj. Care aparține Bihorului sau bihorenilor, care se referă la Bihor sau la bihoreni; originar din Bihor. • pl. -eni, -ene. /nm. pr. (județ în România) Bihor + -ean.

BIHOREAN, -Ă, bihoreni, -e, s. m., adj. 1. S. m. Persoană născută și crescută în județul Bihor. 2. Adj., s. m. (Locuitor) din județul Bihor. – Bihor (n. pr.) + suf. -ean.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bihorean adj. m., s. m., pl. bihoreni; adj. f. bihoreană, pl. bihorene

*bihorean adj. m., s. m., pl. bihoreni; adj. f. bihoreană, pl. bihorene

bihorean s. m., adj. m., pl. bihoreni; f. sg. bihoreană, pl. bihorene

Intrare: bihorean (adj.)
bihorean1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A17)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bihorean
  • bihoreanul
  • bihoreanu‑
  • bihoreană
  • bihoreana
plural
  • bihoreni
  • bihorenii
  • bihorene
  • bihorenele
genitiv-dativ singular
  • bihorean
  • bihoreanului
  • bihorene
  • bihorenei
plural
  • bihoreni
  • bihorenilor
  • bihorene
  • bihorenelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: bihorean (s.m.)
substantiv masculin (M20)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bihorean
  • bihoreanul
  • bihoreanu‑
plural
  • bihoreni
  • bihorenii
genitiv-dativ singular
  • bihorean
  • bihoreanului
plural
  • bihoreni
  • bihorenilor
vocativ singular
  • bihoreanule
  • bihorene
plural
  • bihorenilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bihorean, bihorenisubstantiv masculin
bihorean, bihoreanăadjectiv

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.