5 definiții pentru bigeneric


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bigenéric, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~ici, ~ice / E: ns cf lat bis- de două ori, genus- gen] (D. plante) Hermafrodit.

BIGENÉRIC, -Ă adj. (Despre plante) Care are două sexe; hermafrodit. [Cf. lat. bis – de două ori, genus – gen].

BIGENÉRIC, -Ă adj. (despre plante) provenit din două genuri deosebite. (< fr. bigénérique)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bigenéric adj. m., pl. bigenérici; f. bigenérică, pl. bigenérice

bigenéric adj. m., pl. bigenérici; f. sg. bigenérică, pl. bigenérice

Intrare: bigeneric
bigeneric adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bigeneric
  • bigenericul
  • bigenericu‑
  • bigenerică
  • bigenerica
plural
  • bigenerici
  • bigenericii
  • bigenerice
  • bigenericele
genitiv-dativ singular
  • bigeneric
  • bigenericului
  • bigenerice
  • bigenericei
plural
  • bigenerici
  • bigenericilor
  • bigenerice
  • bigenericelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)