2 intrări

12 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BIG, biguri, s. n. Unitate comercială complexă. – Din inițialele B[ăcănie] + I[ndustriale] + G[ospodina].

BIG, biguri, s. n. Unitate comercială complexă. – Din inițialele B[ăcănie] + I[ndustriale] + G[ospodina].

big2 sn [At: DEX2 / Pl: ~uri / E: din inițialele B (ăcănie) + I (ndustriale) + G (ospodina)] Unitate comercială complexă.

big1 sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: ger Biegung] 1 (La cartoane) Linie de îndoire executată prin presare. 2 Mașină, asemănătoare unei prese, cu care se fac biguri (1) Si: mașină de biguit.

big1 s.n. 1 Linie de îndoire executată prin presare pe suprafața unei foi de carton. 2 Mașină asemănătoare unei prese cu care se fac biguri. • pl. -uri. /<germ. Biga.

big2 s.n. (înv.) Unitate comercială complexă. • pl. -uri. /abr. de la b[ăcănie] i[ndustriale] g[ospodina], den. com.

BIG s.n. Linie de îndoire executată prin presare pe suprafața unui carton; îndoitură. [Pl. -guri. / < germ. Biga].

BÍG s. n. linie de îndoire executată prin presare pe suprafața unui carton. (< germ. Biga)

BIG s. n. Unitate comercială de mari proporții, supermagazin ◊ „[...] magazinul de tip BIG din Mănăștur de circa 10000 mp cu un profil universal [...]” R.l. 25 IX 84 p. 5; v. și Săpt. 7 XII 79 p. 6; v. și unitate-etalon (1975) (abreviere din inițialele cuv. B[ăcănie], I[ndustriale], G[ospodina])

big bang [big’beɳ] s.n. (astron.) Marea explozie (ipotetică) a atomului primitiv de materie, care a inițiat expansiunea universului observabil. • /<engl. big bang [theory].

big-store s. n. (anglicism) Supermagazin ◊ „Mândria cartierului, un big-store tipic yankeu.” R.l. 17 VIII 93 p. 1 (din engl. big store)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

big (îndoitură, mașină) s. n., pl. biguri

Intrare: big (magazin)
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • big
  • bigul
  • bigu‑
plural
  • biguri
  • bigurile
genitiv-dativ singular
  • big
  • bigului
plural
  • biguri
  • bigurilor
vocativ singular
plural
Intrare: big (tehn.)
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • big
  • bigul
  • bigu‑
plural
  • biguri
  • bigurile
genitiv-dativ singular
  • big
  • bigului
plural
  • biguri
  • bigurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

big, bigurisubstantiv neutru

  • 1. Unitate comercială complexă. DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • acronim B[ăcănie] + I[ndustriale] + G[ospodina] DEX '09 DEX '98

big, bigurisubstantiv neutru

  • 1. Linie de îndoire executată prin presare pe suprafața unui carton. DN
    sinonime: îndoitură
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.