10 definiții pentru bicromat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bicromat sn [At: MACAROVICI, CH. 404 / Pl: ~ați, (rar) ~e / E: fr bichromate] 1 Sare obținută prin tratarea cu acid a cromatului unui metal. 2 (Îs) -de potasiu Sare cristalizată, portocalie, întrebuințată ca oxidant și colorant.

BICROMÁT, bicromați, s. m. Sare obținută prin tratarea cu acid a cromatului unui metal. ◊ Bicromat de potasiu = sare cristalizată, portocalie, folosită ca oxidant și colorant. – Din fr. bichromate.

BICROMÁT, bicromați, s. m. Sare obținută prin tratarea cu acid a cromatului unui metal. ◊ Bicromat de potasiu = sare cristalizată, portocalie, întrebuințată ca oxidant și colorant. – Din fr. bichromate.

BICROMÁT s. m. Sare obținută prin tratarea cu un acid a cromatului unui metal. ◊ Bicromat de potasiu = sare cristalizată, portocalie, întrebuințată ca oxidant și colorant. – Fr. bichromate.

BICROMÁT s.m. Sare obținută prin tratarea cu un acid a cromatului unui metal.Bicromat de potasiu = sare cristalizată, portocalie, care se folosește ca oxidant și colorant. [< fr. bichromate].

BICROMÁT s. m. sare obținută prin tratarea cu acid a cromatului unui metal. ♦ ~ de potasiu = sare cristalizată, portocalie, folosită ca oxidant și colorant. (< fr. bichromate)

BICROMÁT ~ți m. Sare obținută din tratarea cromatului unui metal cu un acid. /<fr. bichromate


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bicromát (bi-cro-) s. m., pl. bicromáți

bicromát s. m. (sil. -cro-), pl. bicromáți


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BICROMÁȚI (< fr. {i}) s. m. pl. Săruri ale acidului bicromic. ♦ Bicromat de potasiu = sare de potasiu a acidului bicromic întrebuințată ca agent oxidant în chimie, în metalurgie, în ind. sticlei, în gravură, tăbăcărie etc. ♦ Bicromat de sodiu = sare de sodiu a acidului bicromic; se prezintă sub formă de cristale roșii-postocalii, solubile în apă. Înlocuiește bicromatul de potasiu, fiind mai ieftin decît acesta.

Intrare: bicromat
  • silabație: bi-cro-mat
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bicromat
  • bicromatul
  • bicromatu‑
plural
  • bicromați
  • bicromații
genitiv-dativ singular
  • bicromat
  • bicromatului
plural
  • bicromați
  • bicromaților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

bicromat

  • 1. Sare obținută prin tratarea cu acid a cromatului unui metal.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.1. Bicromat de potasiu = sare cristalizată, portocalie, folosită ca oxidant și colorant.
      surse: DEX '09 DN

etimologie: