BIBLIOTECONOMIE s. f. Ramură a bibliologiei care studiază formarea, administrarea și organizarea bibliotecilor. [Pr.: -bli-o-] – Din fr. bibliothéconomie.

biblioteconomie sf [At: LTR / P: ~bli-o~ / Pl: ~ii / E: fr bibliothéconomie] Ramură a bibliologiei care se ocupă cu formarea, administrarea și organizarea bibliotecilor.

biblioteconomie s.f. (bibl.) Ramură a bibliologiei care se ocupă cu studiul formării, organizării și administrării bibliotecilor. • sil. -bli-o-. g.-d. -iei. /<fr. bibliothéconomie.

BIBLIOTECONOMIE s. f. Ramură a bibliologiei care se ocupă cu formarea, administrarea și organizarea bibliotecilor. [Pr.: -bli-o-] – Din fr. bibliothéconomie.

BIBLIOTECONOMIE s. f. Ramură a bibliologiei care se ocupă cu organizarea și conducerea bibliotecilor. – Pronunțat: -bli-o-.

BIBLIOTECONOMIE s. f. Ramură a bibliologiei care studiază organizarea și conducerea bibliotecilor. [Pr.: -bli-o-] – Fr. bibliothéconomie.

BIBLIOTECONOMIE s.f. Ramură a bibliologiei care studiază organizarea și conducerea bibliotecilor. [< fr. bibliothéconomie].

BIBLIOTECONOMIE s. f. ramură a bibliologiei care studiază organizarea și conducerea bibliotecilor. (< fr. bibliothéconomie)

BIBLIOTECONOMIE f. Ramură a bibliografiei care studiază modul de organizare și de administrare a bibliotecilor. [Art. biblioteconomia; G.-D. biblioteconomiei; Sil. -bli-o-] /<fr. bibliothéconomie

biblioteconomic, -ă adj. (bibl.) Care aparține biblioteconomiei, care se referă la biblioteconomie. • sil. -bli-o-. pl. -ci, -ce. /<fr. bibliothéconomique.

biblioteconomie (desp. bi-bli-o-) s. f., art. biblioteconomiei, g.-d. biblioteconomii, art. biblioteconomiei corectat(ă)

biblioteconomie (bi-bli-o-) s. f., art. biblioteconomia, g.-d. biblioteconomii, art. biblioteconomiei

biblioteconomie s. f. (sil. -bli-o), art. biblioteconomia, g.-d. biblioteconomii, art. biblioteconomiei