8 definiții pentru beuță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

beuță sf [At: LB / V: bău~, ~unță, ~ție / A: beuță / Pl: ~țe / E: srb bioce (bijelac)] (Min; Trs; Ban) 1 Pietricică (albă și rotundă, din râu). 2 Cremene. 3 Cuarț.

BEÚȚĂ, beuțe, s. f. (Transilv., Ban.) Pietricică albă și rotundă care se găsește în rîuri. Monedele îi păreau bucăți de tinichea, iar pietrele scumpe beuțe din albia TÎului. SLAVICI, O. I 358.

BEÚȚĂ, beuțe, s. f. (Reg.) Pietricică albă și rotundă care se găsește prin râuri. – Din sl. bioce.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

béuță (beu-) s. f., g.-d. art. béuței; pl. béuțe

béuță s. f. (sil. beu-), g.-d. art. béuței; pl. béuțe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

béuță (béuțe), s. f.- Piatră, pietricică de rîu. Sb. bioce „alb, albeață” (DAR). Se folosește în Trans.

Intrare: beuță
  • silabație: beu-ță info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • beuță
  • beuța
plural
  • beuțe
  • beuțele
genitiv-dativ singular
  • beuțe
  • beuței
plural
  • beuțe
  • beuțelor
vocativ singular
plural

beuță

  • 1. regional Pietricică albă și rotundă care se găsește în râuri.
    exemple
    • Monedele îi păreau bucăți de tinichea, iar pietrele scumpe beuțe din albia rîului. SLAVICI, O. I 358.
      surse: DLRLC

etimologie: