betonică sf [At: N. LEON, MED. 93 / V: ~nie / Pl: ~ice / E: lat betonica] (Bot) Vindecea (Betonica officinalis).

betonie sf vz betonică

betonică s.f. (bot.) Vindecea (Betonica officinalis). • pl. -ci. /<lat. betonica.

BETONICĂ (pl. -ice) sf. 🌿 = VINDECEA [lat.].

betonică f. plantă numită de popor iarba tăieturei și vindecea, din cauza proprietăților curative ale rădăcinei sale.

*betónică f., pl. ĭ șĭ e (lat. betónica). Bot. Vindecea.

betonică s. f., g.-d. art. betonicii; pl. betonici

betonică s. f., g.-d. art. betonicii; pl. betonici

betonică s. f., g.-d. art. betonicii; pl. betonici

betonică s. f., g.-d. art. betonicei; pl. betonice

Stachys grandiflora Benth. (syn. Betonica grandiflora Stev.; B. macrantha C. Koch). Specie care înflorește vara. Florile violete-purpurii (caliciu de 3-4 ori mai lung decît tubul floral), glomerule unite care formează o inflorescență în formă de spic. Frunze mari, cordiforme, păroase, lung-pețiolate, crenate. Plantă erbacee, pînă în 0,50 m înălțime, viguroasă, slab-pubescentă.