Berta f. numele mai multor regine franceze, între cari și Berta cu piciorul mare, mama lui Carol Magnu.

bertă sf [At: CV, 1949, nr 7, 33 / P: ~te / E: fr berthe] (Mol) Broboadă mare de lână, cu ciucuri, purtată pe umeri sau pe cap.

bertă s.f. Broboadă mare de lînă cu ciucuri, purtată de femei pe cap sau pe umeri. • pl. -e. /<fr. berthe.

*BERTĂ (pl. -te) sf. Mold. 🎩 Broboadă de lînă (cu ciucuri) purtată de fete la țară [fr. berthe].

BERTĂ, berte, s. f. (Mold.) Broboadă de lînă croșetată, cu ciucuri, pe care o poartă femeile pe umeri sau pe cap.

BERTĂ, berte, s. f. (Reg.) Broboadă de lînă croșetată, cu ciucuri. – Din fr. berthe „pelerină”.

BERTĂ s.f. Broboadă croșetată din lînă, cu ciucuri, purtată de femei pe cap sau pe umeri. [< fr. berthe].

BERTĂ s. f. broboadă croșetată din lână, cu ciucuri, purtată de femei. (< fr. berthe)

BERTĂ ~e f. reg. Broboadă croșetată din lână, cu ciucuri, purtată de femei pe cap sau pe umeri. /<fr. berthe

bertă f. Tr. basma de lână cu care fetele țărance își leagă capul. [Ung. BÉRTA].

bértă f., pl. e (fr. berthe, pelerină mică de acoperit un corsaj decoltat, de la numele regineĭ Berta, pe care tradițiunea o reprezintă cuminte și modestă; germ. berthe, guler mic; ung. bérta). Est. Broboadă, șal mic.

bertă (reg.) s. f., g.-d. art. bertei; pl. berte

bertă (reg.) s. f., g.-d. art. bertei; pl. berte

bertă s. f., g.-d. art. bertei; pl. berte

bertă (berte), s. f. – Podoabă de cap, văl. – Var. b(e)artă, bortă, partă. Mag. bérta, din germ. Berthe, cf. fr. berthe, sp. berta. Var., provenind din mag., sînt populare în Trans., ca și der. bertelie. Pentru acesta din urmă, cf. Bogrea, Dacor., IV, 793.^[1]

Berta Prenumele feminin Berta provine dintr-un vechi nume germanic Bertha, format din adj. berht „strălucitor, glorios” (este cunoscută și forma de masculin Bertho). Cuvîntul germanic a fost folosit des la compunerea altor nume foarte cunoscute: Bertold (cu wald „stăpînire”), Bertrand (cu rand „scut ”), Albert și Adalbert (cu adal „nobil”), Gilbert (cu gisil „garanție”), Herbert (cu hari „armată”), Hubert (cu hugh „inteligență”), Robert (cu hrod „vestit, glorios”) etc. Împrumutat recent din apusul Europei, rom. Berta este și un hipocoristic obișnuit pentru femininele terminate în -berta (Alberta, Roberta etc.). Bertina poate fi considerat ca derivat din Berta, dar și hipocoristic pentru Albertina, Robertina. ☐ Engl., germ. Bertha, fr. Berthe, it., magh., rus. Berta etc.