Definiția cu ID-ul 396387:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BERNARDÍN, -Ă s.m. și f. Călugăr(iță) dintr-o congregație desprinsă din ordinul benedictinilor, printr-o reformă făcută de Bernard de Menthon în sec. X. [< fr. bernardin].