bermă sf [At: LTR / Pl: ~me / E: fr berme] 1 (For) Trecere îngustă între șanț și grămada de pământ rezultată din săparea lui. 2 Banchetă pe taluzurile înalte, lată de circa 1 m, pusă pentru a mări stabilitatea.

bermă s.f. 1 Banchetă lată de cca un metru, amenajată pe taluzurile mai înalte pentru a le mări stabilitatea. 2 Trecere îngustă între șanț și grămada de pămînt rezultată din săparea lui. • pl. -e. /<fr. berme; cf. ol. berm „taluz”.

BERMĂ, berme, s. f. Banchetă lată de circa un metru, amenajată pe taluzele mai înalte de 4 metri pentru a le mări stabilitatea. – Din fr. berme.

BERMĂ s.f. Banchetă lată de circa 1 m, amenajată pe taluzurile mai înalte pentru a le mări stabilitatea. [< fr. berme].

BERMĂ s. f. întăritură pentru consolidarea unui taluz, făcută din pământul rezultat prin săparea șanțului. (< fr. berme, germ. Berme)

*bérmă f. pl. e (fr. berme, d. ol. breme, margine). Fort. Spațiu strîmt care separă parapetu de șanț.

bermă s. f., g.-d. art. bermei; pl. berme

bermă s. f., g.-d. art. bermei; pl. berme

bermă s. f., g.-d. art. bermei; pl. berme

bermă, (engl.= berm) denivelare aproape plană a plajei emerse situată spre mare; creasta ei marchează schimbarea unghiului de pantă a plajei dezvoltate spre mare și aflată sub influența valurilor.

BÉRMĂ (< fr., germ.) s. f. Suprafață (banchetă) orizontală amenajată în lungul unui terasament (debleu, rambleu, dig, canal), permițînd apelor, circulația personalului de întreținere și depozitarea diverselor materiale sau echipamente.