18 definiții pentru beretă beret


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bere sf [At: CARAGIALE, M. 124 / V: ~ret sn / Pl: ~te / E: fr béret] 1 Șapcă marinărească fără cozoroc. 2 (Pex) Bască.

BERÉTĂ, berete, s. f. Șapcă marinărească fără cozoroc; p. ext. bască. [Var.: (rar) berét s. n.] – Din fr. béret.

BERÉTĂ, berete, s. f. Șapcă marinărească fără cozoroc; p. ext. bască. [Var.: (rar) berét s. m.] – Din fr. béret.

BERÉTĂ, berete, s. f. Un fel de șapcă moale, fără cozoroc, pe care o poartă mai ales marinarii. E o femeie... își spuse Măgură, abia zărindu-i părul lung revărsat deodată de sub bereta căzută. CAMILAR, N. I 74. – Variantă: (învechit) berét (CARAGIALE, M. 124) s. n.

BERÉTĂ, berete, s. f. 1. Șapcă moale, fără cozoroc (purtată de marinari). 2. Bască. [Var.: (înv.) berét s. n.] – Fr. béret.

BERÉTĂ s.f. 1. Acoperământ de cap, moale, rotund și plat, fără cozoroc, pe care îl poartă mai ales marinarii. 2. Bască. [Var. beret s.n. / < fr. béret, it. berretta].

BERÉTĂ s. f. șapcă moale, fără cozoroc; bască. (< fr. béret, it. berretta)

BERÉTĂ ~e f. Acoperământ pentru cap, confecționat dintr-un material moale, de obicei din lână, având formă rotundă și plată, cu marginile îndoite înăuntru; bască. /<fr. béret

beretă f. șapcă studențească rotundă și lată (= fr. béret).

*berétă f. pl. e (fr. berét și berret, pv. berret, it. berretta, care vine d. lat. bĭrus, roș. V. baretă 1). Șapcă moale fără cozoroc, cum poartă corăbieriĭ din Mediterana și marea Neagră pînă la Dunăre, soldațiĭ din marina militară, țăraniĭ din Pirineĭ ș.a. După războĭu mondial, o poartă tinerimea și e redusă uneori la o simplă tichie. De la 1932 o poartă și soldații de uscat. V. bască 2.

BERÉT s. n. v. beretă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

berétă s. f., g.-d. art. berétei; pl. beréte

berétă s. f., pl. beréte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

berétă (beréte), s. f. – Bască. Fr. béret.

Intrare: beretă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bere
  • bereta
plural
  • berete
  • beretele
genitiv-dativ singular
  • berete
  • beretei
plural
  • berete
  • beretelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • beret
  • beretul
  • beretu‑
plural
  • berete
  • beretele
genitiv-dativ singular
  • beret
  • beretului
plural
  • berete
  • beretelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

beretă beret

  • 1. Șapcă marinărească fără cozoroc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • E o femeie... își spuse Măgură, abia zărindu-i părul lung revărsat deodată de sub bereta căzută. CAMILAR, N. I 74.
      surse: DLRLC

etimologie: