8 definiții pentru benignitate
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BENIGNITÁTE s. f. Stare ușoară a unei boli. – Din fr. bénignité.
BENIGNITÁTE s. f. Stare ușoară a unei boli. – Din fr. bénignité.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de paula
- acțiuni
benignitáte sf [At: DEX2 / E: fr bénignité] Stare ușoară a unei boli.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
benignitate s.f (med.) 1 Caracteristică a unei boli care se vindecă fără vreo dificultate. 2 Ansamblu de criterii anatomopatologice care definesc tumorile necanceroase. • /<fr. bénignité.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BENIGNITÁTE s.f. Stare ușoară a unei boli. [Cf. fr. bénignité].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BENIGNITÁTE s. f. stare benignă. (< fr. bénignité)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
benignitáte f. (lat. benignitas, -átis). Caracteru de a fi benign, blîndeță, îndulgență prea mare. Lipsă de gravitate: benignitatea uneĭ boale.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
benignitate s. f., g.-d. art. benignității
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
benignitáte s. f., g.-d. art. benignității
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F117) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
benignitatesubstantiv feminin
- 1. Stare ușoară a unei boli. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- bénignité DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.