10 definiții pentru benă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BÉNĂ, bene, s. f. 1. Parte a autocamionului în care se încarcă materialele. 2. Cupă metalică la macarale, elevatoare etc. – Din fr. benne.

BÉNĂ, bene, s. f. 1. Parte a autocamionului în care se încarcă materialele. 2. Cupă metalică la macarale, elevatoare etc. – Din fr. benne.

bénă sf [At: DEX2 / Pl: ~ne / E: fr benne] 1 Parte a autocamionului în care se încarcă materiale. 2 Cupă metalică la macarale, elevatoare etc.

BÉNĂ, bene, s. f. 1. Cutia sau lada unui autocamion, în care se încarcă diferite materiale. 2. Cupă metalică în care se transportă cărbuni, ciment, minereuri, cereale, pămînt etc.

BÉNĂ, bene, s. f. 1. Partea autocamionului în care se încarcă materiale. Autocamion cu benă basculantă. 2. Cupă metalică (la macarale, elevatoare etc.) care transportă minereuri, cereale, pământ etc. – Fr. benne.

BÉNĂ s.f. 1. Platformă închisă a unui autocamion în care se așază încărcătura. 2. Cupă a unei macarale care prinde materialul de ridicat și transportat. [< fr. benne].

BÉNĂ s. f. 1. platformă închisă, cutie a unui autocamion în care se transportă beton sau alte materiale. 2. cupă a unei macarale care prinde materialul de transportat. (< fr. benne)

BÉNĂ ~e f. 1) Parte a unui autocamion, în formă de cutie, în care se pune încărcătura; coș. ~ basculantă. 2) Cupă a elevatorului sau a excavatorului; căuș. ~ cu gheare. /<fr. benne


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bénă (parte a unui camion) s. f., g.-d. art. bénei; pl. béne

bénă s. f., g.-d. art. bénei; pl. béne


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BÉNĂ (< fr.) s. f. 1. Recipient metalic (0,25-10 m3) folosit pentru transportul materialelor pulverulente sau granulare în vrac. 2. Cutie montată pe un vehicul, folosită pentru transportul materialelor.

Intrare: benă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • be
  • bena
plural
  • bene
  • benele
genitiv-dativ singular
  • bene
  • benei
plural
  • bene
  • benelor
vocativ singular
plural

benă

  • 1. Parte a autocamionului în care se încarcă materialele.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Autocamion cu benă basculantă.
      surse: DLRM
  • 2. Cupă metalică la macarale, elevatoare etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: căuș

etimologie: