dexonline

Caută în tot textul definițiilor ajutor

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BEMOLIZÁT, -Ă adj. (fon.; despre sunete) caracterizat prin coborârea intensității. (< fr. bémolisé)

BEMOLIZÁ, bemolizez, vb. I. Tranz. A marca cu bemol o notă sau un șir de note. – Din fr. bémoliser.

bemoliza vt [At: DEX² / Pzi: ~zéz / E: fr bémoliser] A marca cu bemol o notă sau un șir de note.

BEMOLIZÁ, bemolizez, vb. I. Tranz. A pune bemolul înaintea unei note sau a unui șir de note. – Din fr. bémoliser.

BEMOLIZÁ vb. I. tr. A marca o notă cu bemol. [< fr. bémoliser].

BEMOLIZÁ vb. tr. a marca o notă cu un bemol. (< fr. bémoliser)

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bemolizát adj. m., pl. bemolizáți; f. sg. bemolizátă, pl. bemolizáte

bemolizá (a ~) vb., ind. prez. 3 bemolizeáză

bemolizá vb., ind. prez. 1 sg. bemolizéz, 3 sg. și pl. bemolizeáză

Intrare: bemolizat

bemolizat adjectiv

adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR		masculin		feminin
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR		nearticulat	articulat	nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	bemolizat	bemolizatul bemolizatu‑	bemolizată	bemolizata
nominativ-acuzativ	plural	bemolizați	bemolizații	bemolizate	bemolizatele
genitiv-dativ	singular	bemolizat	bemolizatului	bemolizate	bemolizatei
genitiv-dativ	plural	bemolizați	bemolizaților	bemolizate	bemolizatelor
vocativ	singular	—		—
vocativ	plural	—		—

Intrare: bemoliza

verb (VT201) Surse flexiune: DOR		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) bemoliza	bemolizare	bemolizat bemolizatu‑	bemolizând bemolizându‑	singular	plural
		(a) bemoliza	bemolizare	bemolizat bemolizatu‑	bemolizând bemolizându‑	bemolizează	bemolizați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	bemolizez	(să) bemolizez	bemolizam	bemolizai	bemolizasem
	a II-a (tu)	bemolizezi	(să) bemolizezi	bemolizai	bemolizași	bemolizaseși
	a III-a (el, ea)	bemolizează	(să) bemolizeze	bemoliza	bemoliză	bemolizase
plural	I (noi)	bemolizăm	(să) bemolizăm	bemolizam	bemolizarăm	bemolizaserăm bemolizasem
	a II-a (voi)	bemolizați	(să) bemolizați	bemolizați	bemolizarăți	bemolizaserăți bemolizaseți
	a III-a (ei, ele)	bemolizează	(să) bemolizeze	bemolizau	bemolizară	bemolizaseră

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

1. fonetică; fonologie (Despre sunete) Caracterizat prin coborârea intensității.

surse: MDN '00