5 definiții pentru belgiancă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

belgiáncă sf [At: DA / P: ~gi-an-că / Pl: ~ience / E: belgian + -că] Femeie din Belgia.

BELGIÁNCĂ, belgience, s. f. Femeie care face parte din populația de bază a Belgiei sau care este originară de acolo. – Belgian + suf. -că.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

belgiáncă (-gi-an-) s. f., g.-d. art. belgiéncei (-gi-en-); pl. belgiénce

belgiáncă s. f. (sil. -gi-an-), g.-d. art. belgiéncei (sil. -gi-en-); pl. belgiénce

BELGIÁNCĂ, belgience, s.f. Locuitoare originară din Belgia.

Intrare: belgiancă
  • silabație: bel-gi-an-că
substantiv feminin (F30)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • belgiancă
  • belgianca
plural
  • belgience
  • belgiencele
genitiv-dativ singular
  • belgience
  • belgiencei
plural
  • belgience
  • belgiencelor
vocativ singular
  • belgiancă
  • belgianco
plural
  • belgiencelor

belgiancă

  • 1. Femeie care face parte din populația de bază a Belgiei sau care este originară de acolo.
    surse: DEX '09

etimologie:

  • Belgian + sufix -că.
    surse: DEX '09