7 definiții pentru bavură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bavúră sf [At: LTR / Pl: ~re, -ri / E: fr bavure] 1 (Teh) Material rămas peste profilul normal, pe suprafața pieselor prelucrate sau turnate. 2 (Pgr) Contur îngroșat, lăsat de o cerneală proastă.

BAVÚRĂ, bavuri, s. f. (Tehn.) Material rămas peste profilul normal pe suprafața pieselor prelucrate sau turnate. – Din fr. bavure.

BAVÚRĂ, bavuri, s. f. (Tehn.) Material rămas peste profilul normal pe suprafața pieselor prelucrate sau turnate. – Din fr. bavure.

BAVÚRĂ, bavuri, s. f. (Tehn.) Porțiune de material ieșit în relief față de profilul intenționat al unei piese, monede etc. după o operație de nituire, turnare, laminare, forjare etc. – Fr. bavure.

BAVÚRĂ s.f. 1. Porțiune de material în relief față de profilul cerut al unei piese metalice, rezultată din prelucrare. 2. (Poligr.) Contur îngroșat, lăsat de o cerneală proastă. [< fr. bavure].

BAVÚRĂ s. f. 1. (tehn.) porțiune de material în relief față de profilul cerut al unei piese metalice, rezultată din prelucrare. 2. (poligr.) contur îngroșat, lăsat de o cerneală proastă. (< fr. bavure)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bavúră s. f., g.-d. art. bavúrii; pl. bavúri

bavúră s. f., g.-d. art. bavúrii; pl. bavúri

Intrare: bavură
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bavu
  • bavura
plural
  • bavuri
  • bavurile
genitiv-dativ singular
  • bavuri
  • bavurii
plural
  • bavuri
  • bavurilor
vocativ singular
plural

bavură

  • 1. tehnică Material rămas peste profilul normal pe suprafața pieselor prelucrate sau turnate.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. poligrafie Contur îngroșat, lăsat de o cerneală proastă.
    surse: DN

etimologie: