BATAL¹, batali, s. m. Berbec castrat în vederea îmbunătățirii calității cărnii și a lânii. – Cf. tc. battal „netrebnic”.

batal³ sn [At: I. CR. XIII, 116 / Pl: nct / E: nct] 1 Bățul cu care se bate mingea la oină Si: bătălău. 2 Ciocănitul ciocanului pe nicovală.

batal¹ sm [At: HEM 2731 / V: băt~, ~ar / Pl: ~i / E: nct (pbl tc battäl)] (Reg) 1 Berbec castrat pentru îmbunătățirea cărnii și a lânii. 2 (Îe) A ședea băt~ A sta degeaba. 3 (Îe) A sta ~ la ușă A se ține de capul cuiva. 4 (Îe) A sta ~ pe lucru A stărui. 5 (Îe) Ți-i cu băt~? E serios? 6 Berbec mai mare de doi ani.

batal² sn [At: CHIRIȚESCU, CONV. LIT. XLIII, 927 / Pl: ~e, -uri / E: nct] 1 Șanț format în urma inundațiilor, a construcțiilor unor șosele sau diguri. 2 Groapă pentru depozitarea țițeiului și a reziduurilor de fabricație.

batál¹ s.m. (zool.) Berbec castrat în vederea îmbunătățirii calității cărnii și a lînii. ◇ Expr. (pop.; adv.) A sta batal la ușă = a se ține de capul cuiva. A sta batal pe lucru = a stărui. • pl. -i. /cf. tc. battäl „nevolnic”; „uriaș”, „enorm”.

batál² s.n. (ind. petrol.) Groapă de formă paralelipipedică, de dimensiuni mari, săpată în aproprierea unei sonde, care servește la depozitarea noroiului de circulație sau la colectarea imediată a țițeiului produs la sondele care erup liber. • pl. -e. /etimol. nec.

BATAL, BĂTAL sm. 1 🐑 Berbec întors: să ai grijă de batalu ăsta, că umblă cam cîrnic (LUNG.) ¶ 2 🐒 Țap bătut ¶ 3 Olten. A sta de ~, a sta de capul cuiva; a sta neclintit, statornic.

BATAL¹, batali, s. m. Berbec castrat în vederea îmbunătățirii calității cărnii și a lânii. – Cf. tc. battal „netrebnic”.

BATAL, batali, s. m. Berbec castrat. Abia își mîncase cușchebapul de batal și alunele prăjite și se tolănise pentru bună mistuire subt o umbră de pom. SADOVEANU, D. P. 145. După ce ospătară puțină friptură de batal... beizade porunci lui Vîlcu să zăvorească ușa. SADOVEANU, Z. C. 313.

BATAL², batali, s. m. Berbec castrat. – Tc. battal.

BATAL¹, batale, s. n. Groapă săpată în pămînt pentru depozitarea țițeiului, a noroiului rezultat prin săpare sau a diverselor reziduuri de fabricație, în industria petrolului.

BATAL ~i m. Berbec castrat în scopul îmbunătățirii calității cărnii și a lânii. /<turc. battal

batal m. berbece întors. [Origină necunocsută].

3) batál n., pl. urĭ și e (d. bat 1). Olt. Filcă, lopată de bătut mingea (rev. I Crg. 13, 116).

2) batál n., pl. urĭ și e (germ.?). Munt. Lung șanț de scurgere (ca pe marginea uneĭ șosele).

1) batál m., pl. ĭ (turc. battal, nefolositor, scos din uz, greoĭ, fără treabă). Berbec castrat (bătut). Adv. A sta batal pe capu cuĭva (infl. de bat 1), a sta sotnic, a te ținea de el (V. hatal). – Și batár. V. băteală.

bătal sm vz batal

batal² (groapă) s. n., pl. batale

batal¹ (berbec) s. m., pl. batali

batal¹ (berbec) s. m., pl. batali

batal² (groapă) s. n., pl. batale

batal (groapă) s. n., pl. batale

batal (animal) s. m., pl. batali

batal (batali), s. m. – Berbec, castrat, sau care nu este bun pentru reproducere. Tc. batal „inutil” (< arab. batal „a schilodi, a face să nu mai fie bun”); cf. alb., bg. batal „inutil”, ngr. μπατάλιϰος „grosolan, mojic”. (G. Meyer 27; Scriban). Presupunem că de aceeași origine trebuie să fie batal, s. n. (șanț), numit astfel fiind vorba de partea șoselei nefolositoare circulației. Din cuvîntul arab corespunzător provine sp. baldar (Corominas, I, 376). Derivația propusă pentru batal de Diculescu, Elementele, 444, pe baza gr. βάτης „reproducător”, este imposibilă fonetic și semantic. Cf. iud. sp. batal „fără lucru” (C. Crews, Vox rom., XIV, 304), de aceeași origine.

batal, batal s. m. bărbat impotent.