2 intrări

9 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BASC4, -Ă, basci, -ce, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană originară sau locuitor din Țara Bascilor, regiune situată în Pirinei, în Franța și Spania. 2. Adj. Care aparține sau este caracteristic bascilor (1), privitor la basci. ♦ (Substantivat, f.) Limba izolată neindo-europeană, vorbită de basci. – Din fr. basque.

basc2, ~ă [At: V. ROM. octombrie 1934, p. 19 / Pl: ~sci, ~sce, ~uri, băști / E: fr basque] 1-2 smf, a (Persoană) care aparține unei populații din Pirineii occidentali, în Franța și în Spania. 3-4 a Care aparține (sau este caracteristic) bascilor (1).

basc2, -ă s.m., s.f., adj. 1 s.m., s.f. Persoană care face parte din populația de bază a Țării Bascilor sau este originară de acolo; (la pl. m.) populație preindo-europeană care s-a format, care locuiește în Țara Bascilor. 2 adj. Care aparține Țării Bascilor sau bascilor, care se referă la Țara Bascilor sau la basci; care este originar din Țara Bascilor. ◆ (subst. f.) Limba izolată neindo-europeană, probabil rămășiță a unui grup de limbi mediteraneene preindo-europene, vorbită de basci. • pl. -ci, -ce. /<fr. basque; cf. nm. pr. Țara Bascilor, regiune aflată pe ambele versante ale munților Pirinei, în Spania și Franța, azi comunitate autonomă în Spania.

BASC2, -Ă, basci, -ce, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană originară din Țara Bascilor, regiune așezată în Pirinei, în Franța și Spania. 2. Adj. Care aparține sau este caracteristic bascilor2 (1), privitor la basci2. – Din fr. basque.

BASC3, -Ă, basci, -e, s. m. și f. Persoană aparținînd unei populații care locuiește în Pirineii occidentali (în Franța și în Spania) și de-a lungul țărmului învecinat al oceanului.

BASC2, -Ă, basci, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană aparținînd unei populații care locuiește în Pirineii occidentali. 2. Adj. Care aparține sau este caracteristic bascilor (1). – Fr. basque.

BASC2, -Ă I. adj., s. m. f. (locuitor) din Pirinei. ◊ (s. f.) limbă aglutinantă vorbită de basci. (< fr. basque)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

basc1 (nume etnic) adj. m., s. m., pl. basci; adj. f., s. f. bască, pl. basce

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

Intrare: basco
basco
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: bască (pers.)
substantiv feminin (F10)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bască
  • basca
plural
  • basce
  • bascele
genitiv-dativ singular
  • basce
  • bascei
plural
  • basce
  • bascelor
vocativ singular
  • bască
  • basco
plural
  • bascelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

basc, bascisubstantiv masculin
bască, bascesubstantiv feminin

  • 1. Persoană originară sau locuitor din Țara Bascilor, regiune situată în Pirinei, în Franța și Spania. DEX '09 DLRLC MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.