11 definiții pentru banieră


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

baniéră sf [At: BĂLCESCU, M. V. 609 / P: ~ni-e~ / Pl: ~re / E: fr bannière] (Frî) 1 Drapel militar feudal. 2 Unitate militară feudală.

BANIÉRĂ, baniere, s. f. (Înv.) Drapel militar feudal. ♦ Unitate militară feudală. [Pr.: -ni-e-] – Din fr. bannière.

BANIÉRĂ, baniere, s. f. (Franțuzism înv.) Drapel militar feudal. ♦ Unitate militară feudală. [Pr.: -ni-e-] – Din fr. bannière.

BANIÉRĂ, baniere, s. f. (Franțuzism rar) Drapel militar feudal. Corporațiile cu baniere urmau în cadență. GHICA, S. A. 121. ◊ Fig. Spre sud trec cei din urmă cocori din țara noastră, Mișcînd pe zări de sînge cernite baniere. PERPESSICIUS, S. 28. ♦ Unitate militară (în vechea armată romînă). Jupanii (boierii) atunci, cu feciorii lor, ca niște domni feudali, se ridicau cu banierele șj slujitorii lor ca să apere moșia (patria) amenințată. BĂLCESCU, O.I 23. – Pronunțat: -ni-e-.

BANIÉRĂ, baniere, s. f. (Franțuzism înv.) Drapel militar feudal. ♦ Unitate militară feudală. [Pr.: -ni-e-] – Fr. bannière.

BANIÉRĂ s.f. Flamură, steag în forma unui pătrat sau dreptunghi înalt, care se purta de cavaleri la lance în evul mediu. ♦ Unitate militară feudală. [Pron. -ni-e-. / < fr. bannière].

BANIÉRĂ s. f. 1. (în evul mediu) steag sub care se adunau vasele unui senior, pentru a merge la război. ◊ unitate militară feudală. 2. stindard trapezoidal, pe corăbii. (< fr. bannière)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

baniéră (înv.) (-ni-e-) s. f., g.-d. art. baniérei; pl. baniére

baniéră s. f. (sil. -ni-e-), g.-d. art. baniérei; pl. baniére


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

banieră, baniere, s. f. casă de bani

Intrare: banieră
  • silabație: ba-ni-e-ră
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • banie
  • baniera
plural
  • baniere
  • banierele
genitiv-dativ singular
  • baniere
  • banierei
plural
  • baniere
  • banierelor
vocativ singular
plural

banieră

  • 1. învechit Drapel militar feudal.
    surse: DEX '09 DLRLC DN 2 exemple
    exemple
    • Corporațiile cu baniere urmau în cadență. GHICA, S. A. 121.
      surse: DLRLC
    • figurat Spre sud trec cei din urmă cocori din țara noastră, Mișcînd pe zări de sînge cernite baniere. PERPESSICIUS, S. 28.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Unitate militară feudală.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
      exemple
      • Jupanii (boierii) atunci, cu feciorii lor, ca niște domni feudali, se ridicau cu banierele și slujitorii lor ca să apere moșia (patria) amenințată. BĂLCESCU, O.I 23.
        surse: DLRLC
  • 2. Stindard trapezoidal, pe corăbii.
    surse: MDN '00

etimologie: