6 definiții pentru balconaș


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

balconáș sn [At: DA / Pl: ~e / E: balcon + -aș] 1-2 (Șhp) Balcon (1) (mic).

BALCONÁȘ, balconașe, s. n. Diminutiv al lui balcon.Balcon + suf. -aș.

BALCONÁȘ, balconașe, s. n. Diminutiv al lui balcon.Balcon + suf. -aș.

BALCONÁȘ, balconașe, s. n. Diminutiv al lui balcon (1). Era o casă mare... cu un balconaș de fier. DUMITRIU, B. F. 118. Ne pofti în balconașul apărat de un geamlîc cu sticle colorate. SADOVEANU, O. II 337.

BALCONÁȘ, balconașe, s. n. Diminutiv al lui balcon.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

balconáș s. n., pl. balconáșe

balconáș s. n., pl. balconáșe

Intrare: balconaș
balconaș substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • balconaș
  • balconașul
  • balconașu‑
plural
  • balconașe
  • balconașele
genitiv-dativ singular
  • balconaș
  • balconașului
plural
  • balconașe
  • balconașelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

balconaș

  • 1. Diminutiv al lui balcon.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Era o casă mare... cu un balconaș de fier. DUMITRIU, B. F. 118.
      surse: DLRLC
    • Ne pofti în balconașul apărat de un geamlîc cu sticle colorate. SADOVEANU, O. II 337.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Balcon + sufix -aș.
    surse: DEX '98 DEX '09