BALAUR subst., luat ca prenume ca și alte nume de fiare: lup, urs, leu etc. 1. Balaur, fratele țarului Mihail de Vidin (DR II 466); jupan B. (16 B I 178, II 3); – olt. (Sur VI) 2. Bălaur, diac (Cat; Has); – Crăciun (17 B357); – Marco (C Ștef); -u (17 B II 233); Balaure, moșu (16 B VI 178). 3. Balahură, D. (Buc). 4. Balaura, haiduc (Pasc); – St., ar. (Cara 96); cf. „frigura balaura”, personificare în folclor. 5. Prin fon. grec, Valaori ar. (Capidan, DR II). 6. Cu sincopa lui u, Bălaroiul (17 B II 421).