2 intrări

9 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

balador sn [At: LTR / Pl: ~oare / E: fr baladeur] (Teh) Piesă de angrenaj în formă de ax cu multe roți dințate, cu ajutorul cărora se schimbă viteza de rotație.

BALADÓR, baladoare, s. n. Piesă de angrenaj al unei cutii de viteză, compus din una sau mai multe roți dințate cu posibilități de deplasare axială, în scopul modificării raportului de transmisie. – Din fr. baladeur.

BALADÓR, baladoare, s. n. Piesă de angrenaj în formă de ax cu multe roți dințate, cu ajutorul cărora se schimbă viteza de rotație. – Din fr. baladeur.

BALADÓR, baladoare, s. n. Sistem compus dintr-una sau din mai multe roți dințate, montate pe același arbore, care, angrenate pe rând cu alte roți, pot realiza diferite raporturi de transformare a vitezei. – După fr. baladeur.

BALADÓR s.m. (Franțuzism) Persoană căreia îi place mult să se plimbe, plimbăreț. ♦ Joker. // s.n. Sistem compus dintr-una sau din mai multe roți dințate, montate pe același arbore și deplasabile în lungul axei, care, angrenate cu alte roți fixate pe alți arbori, pot realiza diferite raporturi de transformare a vitezei. [Cf. fr. baladeur].

BALADÓR s. n. sistem compus dintr-una sau mai multe roți dințate, montate pe un arbore canelat și deplasabile în lungul axei, care, angrenate cu roți dințate de pe alți arbori, pot transmite viteze diferite. (< fr. baladeur)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

baladór s. n., pl. baladoáre

baladór s. n., pl. baladoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BALADÓR s. joker. (~ la cărțile de joc.)

Intrare: balador (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • balador
  • baladorul
  • baladoru‑
plural
  • baladori
  • baladorii
genitiv-dativ singular
  • balador
  • baladorului
plural
  • baladori
  • baladorilor
vocativ singular
  • baladorule
plural
  • baladorilor
Intrare: balador (s.n.)
balador1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • balador
  • baladorul
  • baladoru‑
plural
  • baladoare
  • baladoarele
genitiv-dativ singular
  • balador
  • baladorului
plural
  • baladoare
  • baladoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

balador (s.m.)

etimologie:

balador (s.n.)

  • 1. Piesă de angrenaj al unei cutii de viteză, compus din una sau mai multe roți dințate cu posibilități de deplasare axială, în scopul modificării raportului de transmisie.
    surse: DEX '09 DN

etimologie: