baiaderă sf [At: NEGRUZZI, S. II, 131 / P: ba-ia~ / Pl: ~re / E: fr bayadère] 1 Dansatoare din India. 2-3 (Pex; rar) Dansatoare la (teatru) sau circ.

baiadéră s.f Dansatoare indiană care execută dansuri rituale sau laice. ◆ Ext. Dansatoare la teatru sau la circ. • pl. -e. /<fr. bayadère; cf. port. bailadeira.

*BAIADERĂ (pl. -ere) sf. Dănțuitoare indiană (🖼 295, 296) [fr. bayadère].

BAIADERĂ, baiadere, s. f. Dansatoare orientală. Mai departe este Delhi, cetate fără rivale... Vin’ de-mi vezi țara de atîte minuni plină... Vino de privește danțul tinerelor baiadere. NEGRUZZI, S. II 131.

BAIADERĂ, baiadere, s. f. Dansatoare indiană. – Fr. bayadère.

BAIADERĂ s.f. Dansatoare indiană. [Pron. -ia-. / < fr. bayadère, cf. port. bailadeira].

BAIADERĂ s. f. dansatoare indiană care execută dansuri rituale sau laice. (< fr. bayadère, port. bailadeira)

BAIADERĂ ~e f. Dansatoare indiană. [Sil. ba-ia-] /<fr. bayadere

baiaderă f. dănțuitoare indiană.

*baĭaderă f., pl. e (fr. bayadére, d. pg. bailadeira, d. bailar = it. ballare. V. bal, baĭder). Dansatoare orientală.

baiaderă s. f., g.-d. art. baiaderei; pl. baiadere

baiaderă (pop.) s. f., g.-d. art. baiaderei; pl. baiadere

baiaderă s. f. (sil. -ia-), g.-d. art. baiaderei; pl. baiadere

baiaderă (baiadere), s. f. – Dansatoare indiană. Fr. bayadère. Este dublet al lui baidir, s. n. (var. bai(a)der, baederă) „basma, fular”; această ultimă semnificație se explică prin moda romantică a vălurilor lungi transparente, imitîndu-le pe cele folosite de baiadere (Philippide, Arhiva, XX, 480; Bogrea, Dacor., I, 292; Iordan, BF, II, 164, și VI, 150). Candrea îl explică prin germ. Beider[wand].