BADIÁN, badiani, s. m. Arbust din China și Japonia, cu frunze, flori, tulpină și fructe plăcut mirositoare, folosite la fabricarea lichiorurilor, în medicină etc. (Illicium anisatum); p. restr. fructul acestui arbust. [Pr.: -di-an] – Din fr. badiane.

badián sm [At: PANȚU, PL.² / P: ~di-an / V: -dea-ion, băulean / Pl: ~ieni / E: fr badiane, ger Badian] 1 (Bot; reg) Anason franțuzesc (Illicium verum). 2 Arbust din China și Japonia, cu frunze, flori, tulpină și fructe plăcut mirositoare, întrebuințate la fabricarea lichiorurilor, în medicină etc. (Illicium anisatum). 3 (Pre) Fructul acestui arbust.

badián s.m. (bot.) 1 Arbust din Extremul Orient, cu frunzele, florile, tulpina și fructele plăcut mirositoare, cultivat pentru substanțele aromatice conținute, care sînt întrebuințate în industria farmaceutică, la fabricarea lichiorurilor, în medicină etc. (Illicium anisatum). ◆ Restr. Fructul acestui arbust. 2 Anason franțuzesc (Illicium verum). • sil. -di-an. pl. -i. /<fr. badiane, germ. Badian.

BADIÁN, badiani, s. m. Arbust din China și Japonia cu frunze, flori, tulpină și fructe plăcut mirositoare, întrebuințate la fabricarea lichiorurilor, în medicină etc. (Illicium anisatum); p. restr. fructul acestui arbust. [Pr.: -di-an] – Din fr. badiane.

BADIÁN, badiani, s. m. Arbust cultivat în China și Japonia, ale cărui frunze, flori, tulpină și fructe răspîndesc un miros aromatic; se întrebuințează la fabricarea lichiorurilor, în medicină etc. (Illicium anisatum); fructul acestui arbust. [Pr.: -di-an] – Fr. badiane.

BADIÁN s.m. Arbust din Extremul Orient, ale cărui frunze, flori și tulpină răspândesc un miros aromatic. [Pron. -di-an- / < fr. badiane].

BADIÁN s. m. arbust din Extremul Orient ale cărui frunze, flori și tulpină răspândesc un miros aromatic. (< fr. badiane)

BADIÁN ~i m. Arbust cultivat pentru frunzele, florile și fructele sale, care conțin substanțe aromatice și care se utilizează în industria farmaceutică și la producerea unor lichioruri. [Sil. -di-an] /<fr. badiane

badian m. arbore mare din China și Japonia al cărui rod e anasonul stelat. [Nemț. BADIAN].

*badiánă f., pl. e (fr. badiane, d. pers. badian, anison). Un gen de plante foarte aromatice (din familia magnoliiĭ) dintre care o specie dă anisonu stelat (illicium anisatum), cu care se aromatizează rachiurile. – În Trans., -an (după germ.).

!badian (-di-an) s. m., pl. badiani

badián s. m. (sil. -di-an), pl. badiáni

BADIÁN s. v. anason-franțuzesc.

BADIAN s. (BOT.; Illicium anisatum) anason-franțuzesc, anason-stelat.

badián s. m. – (Trans.) Anason (Pimpinella anisum). Germ. Badian. Termen farmaceutic, sec. XIX.

BADIÁN s.m. Arbust originar din Asia (Illicium verum / Illicium anisatum); fructul acestuia în formă de capsulă stelată (steluțe) cu 8 semințe, cu puternică aromă de anason, numit de aceea și „anason stelat”, utilizat ca mirodenie; tradițional, în țările asiatice se mestecă după masă semințe de badian, considerate a fi digestive. – Fr. badiane, engl. badian, star anise, germ. Sternanis.