bacteriotoxemíe sf [At: DN³ / P: ~ri-o-to-xe-mi-e / Pl: ~ii / E: fr bactériotoxemie] 1-3 (Buletin de) analiză cu (intoxicația generală datorată toxinelor bacteriilor).

bacteriotoxemíe s.f. (med.) Intoxicație generală cauzată de răspîndirea, în sînge, a toxinelor unor bacterii. ◆ Concr. Buletin de analiză referitor la o astfel de intoxicație. • sil. -ri-o-. pl. -ii. g.-d. -iei. /<fr. bactériotoxémie.

BACTERIOTOXEMÍE s.f. (Med.) Intoxicație generală manifestată prin diverse simptome, datorită toxinelor bacteriilor. [< fr. bactériotoxémie].

BACTERIOTOXEMÍE s. f. intoxicație generală datorită răspândirii în sânge a toxinelor unor bacterii. (< fr. bactériotoxémie)

BACTERIO- „bacterii, bacterian”. ◊ gr. bakterion „bastonaș” > fr. bacterio-, engl. id., germ. bakterio- > rom. bacterio-. □ ~cit (v. -cit), s. n., hematie alungită în formă de bacil; ~clorofilă (v. cloro-, v. -fil₂), s. f., pigment existent în cromatoforii bacteriilor fototrofe; ~colie (v. -colie₁), s. f., prezența germenilor bacterieni în fiere; ~fag (v. -fag), s. m., microorganism care distruge bacteriile; ~fagie (v. -fagie), s. f., distrugere a bacteriilor de către bacteriofagi; ~fagoterapie (v. fago-, v. -terapie), s. f., tratament al unei infecții prin administrarea bacteriofagilor specifici; ~genic (v. -genic), adj., care este generat de bacterii; ~litic (v. -litic₂), adj., care produce bacterioliză; ~liză (v. -liză), s. f., proces de dezintegrare a bacteriilor sub acțiunea agenților chimici; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în bacteriologie; ~logie (v. -logie₁), s. f., disciplină care se ocupă cu studiul bacteriilor; sin. microfitologie (2); ~metrie (v. -metrie₁), s. f., metodă de analiză a unui mediu bacterian; ~pexie (v. -pexie), s. f., fixare a bacteriilor de către histiocite; ~riză (v. -riză₁), s. f., simbioză între rădăcinile unor leguminoase și bacteriile fixatoare de azot; ~scopie (v. -scopie), s. f., examen al unui preparat microscopic în vederea depistării bacteriilor; ~static (v. -static), adj., s. n., (substanță) care oprește înmulțirea bacteriilor; ~stază (v. -stază), s. f., acțiunea de inhibare a multiplicării bacteriilor; ~terapie (v. -terapie), s. f., metodă de tratament care utilizează ca medicamente microbi capabili să distrugă germenii patogeni; ~toxemie (v. tox/o-, v. -emie), s. f., intoxicație generală produsă de toxinele bacteriilor; ~trop (v. -trop), adj., (despre substanțe chimice) cu afinitate pentru bacterii.