3 intrări

20 de definiții

din care

Explicative DEX

BACON s. n. Preparat din carne de porc, obținut prin sărare și afumare. [Pr.: beicăn] – Cuv. engl.

bacon1 sm [At: PANȚU, PL.2 / Pl: ~i / E: rs бакун] (Rar) Tutun-turcesc.

bacon2 sn [At: DN3 / P: beicăn / Pl: ~uri / E: eg bacon] Șuncă specială, preparată din carne grasă și afumată.

bacon [’beikǝn] s.n. (culin.) Șuncă specială (tăiată în felii subțiri), preparată din carne sau din costiță de porc dezosată, sărată și afumată. • /<engl. bacon.

BACON sbst., BACONIȚĂ sf. 🌿 = TUTUN-TURCESC [rus. bakunŭ].

BACON s. n. (Rar) Carne sau costiță de porc dezosată, sărată și afumată (tăiată în felii subțiri). [Pr.: beicăn] – Cuv. engl.

BACON s.n. Șuncă specială, preparată din carne grasă și afumată. [Pron. beicăn. / < engl. bacon].

BACON BEI-CĂN/ s. n. șuncă specială, preparată din carne grasă și afumată. (< engl. bacon)

BACON [pr.: beicon] n. Varietate de șuncă, preparată din carne grasă de porc. /Cuv. engl.

bacon (baconiță) m. și f. tutun turcesc (Nicotiana rustica). [Rus. BAKUNŬ].

Bacon m. (cit. Bekn) 1. (Roger), alchimist și filozof englez de o erudițiune universală, supranumit Doctorul admirabil (1214-1294) 2. (Francisc), Lord de Verulam, filozof englez, cancelar al Angliei sub Iacob I, fundatorul metodei experimentale în studiul științelor (1560-1626).

bacón n. și bacóniță f. (rus. bakún, tutun de la Baku, un oraș). Rar. Un fel de tutun (nicotiana rústica). V. mahorcă.

Ortografice DOOM

bacon (engl.) [pron. beĭkăn] s. n., art. baconul [pron. beĭkănul]

bacon (angl.) [pron. beycăn] s. n.

bacon s. n. [pron. engl. bei-căn]

Etimologice

bacon s. m. – Tutun turcesc (Nicotiana rustica). Rus. bakun (sec. XIX). Termen introdus de ocupațiile rusești, astăzi practic nefosit, ca și der. baconiță, s. f., cu același sens.

Enciclopedice

BACON [béicən], Roger (c. 1214-c. 1292), filozof și savant englez. Călugăr franciscan. Adept al nominalismului, a criticat metodele scolasticii, preconizînd ideea științei experimentale bazate pe observarea directă a obiectelor sensibile și pe „iluminare”, în cazul obiectelor spirituale.

BACON [béicə], Francis, baron de Verulam (1561-1626), filozof englez. Inițiatorul empirismului englez; adversar al scolasticii și al metodei deductive, a pus bazele metodei inductive moderne, care a favorizat dezvoltarea științelor, prin aplicarea largă a observației și experienței („Novum organum”). Autor al scrierii utopice „Noua Atlantidă”.

Sinonime

BACON s. v. tutun turcesc.

bacon s. v. TUTUN TURCESC.

Intrare: Bacon
Bacon nume propriu
nume propriu (I3)
  • Bacon
Intrare: bacon (carne)
bacon1 (pl. -uri) substantiv neutru
  • pronunție: beĭkăn
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bacon
  • baconul
  • baconu‑
plural
  • baconuri
  • baconurile
genitiv-dativ singular
  • bacon
  • baconului
plural
  • baconuri
  • baconurilor
vocativ singular
plural
Intrare: bacon (tutun)
bacon2 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bacon
  • baconul
  • baconu‑
plural
  • baconi
  • baconii
genitiv-dativ singular
  • bacon
  • baconului
plural
  • baconi
  • baconilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bacon, baconurisubstantiv neutru

  • 1. Preparat din carne de porc, obținut prin sărare și afumare. DEX '09
  • diferențiere Șuncă specială, preparată din carne grasă și afumată. MDA2 DN MDN '00
  • diferențiere Șuncă specială (tăiată în felii subțiri), preparată din carne sau din costiță de porc dezosată, sărată și afumată. DEXI DEX '98
  • diferențiere Varietate de șuncă, preparată din carne grasă de porc. NODEX
etimologie:

bacon, baconisubstantiv masculin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.