2 intrări

7 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

babít sn [At: DN3 / Pl: ~iți / E: eg babbit] (Teh) Aliaj rezistent la fricțiune, cu temperatură de topire joasă.

babít s.n. (metalurg.) Aliaj pe bază de staniu, stibiu și cupru, cu temperatura de topire joasă, rezistent la fricțiune, utilizat în construcția lagărelor de alunecare. • scris și babbit. /<fr., engl. babbitt.

BABÍT s.n. (Tehn.) Aliaj rezistent la fricțiune, cu temperatură de topire joasă. [< fr., engl. babbit].

băbit2, ~ă sf, a [At: DA ms / Pl: ~iți, ~e / E: băbi] 1-2 (Femeie) care a devenit babă (1). 3-4 sf, a (Femeie) care este babă (1). 5-6 (Femeie) care are comportament de babă (1). 7-8 (Femeie) care a îmbătrânit înainte de vreme.

băbit1 sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: băbi] 1-4 (Rar) Băbire (1-4).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BABÍT (< fr. {i}) s. n. Aliaj antifricțiune pe bază de staniu, stibiu și cupru, utilizat pentru confecționarea căptușelilor de cuzineți.

Intrare: babit
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • babit
  • babitul
  • babitu‑
plural
  • babite
  • babitele
genitiv-dativ singular
  • babit
  • babitului
plural
  • babite
  • babitelor
vocativ singular
plural
Intrare: băbit
băbit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)