9 definiții pentru bărbiuță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bărbiúță sf [At: DA ms / P: ~bi-u~ / Pl: ~țe / E: bărbie + -uță] 1-2 (Șhp) Bărbie (1) (mică).

bărbiúță sf vz berbință

BĂRBIÚȚĂ, bărbiuțe, s. f. (Rar) Diminutiv al lui bărbie; bărbioară. [Pr.: -bi-u-] – Bărbie + suf. -uță.

BĂRBIÚȚĂ, bărbiuțe, s. f. (Rar) Diminutiv al lui bărbie; bărbioară. [Pr.: -bi-u-] – Bărbie + suf. -uță.

BĂRBIÚȚĂ, bărbiuțe, s. f. (Rar) Bărbiță1. Tu ai scris cîntecul ăsta! Te cunoști după sprînceană, Un nas ascuțit de vulpe, o bărbiuță vicleană, Ochi mici și buză subțire... Chiar un chip de fariseu! HASDEU, R. V. 30. – Pronunțat: -bi-u-.

BĂRBIÚȚĂ, bărbiuțe, s. f. (Rar) Bărbuță. [Pr.: -bi-u-] – Din bărbie + suf. -uță.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bărbiúță (rar) (-bi-u-) s. f., g.-d. art. bărbiúței; pl. bărbiúțe

bărbiúță s. f. (sil. -bi-u-), g.-d. art. bărbiúței; pl. bărbiúțe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BĂRBIÚȚĂ s. bărbioară.

Intrare: bărbiuță
bărbiuță substantiv feminin
  • silabație: băr-bi-u-ță
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bărbiuță
  • bărbiuța
plural
  • bărbiuțe
  • bărbiuțele
genitiv-dativ singular
  • bărbiuțe
  • bărbiuței
plural
  • bărbiuțe
  • bărbiuțelor
vocativ singular
plural

bărbiuță

  • 1. rar Diminutiv al lui bărbie; bărbiță.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: bărbioară bărbuță un exemplu
    exemple
    • Tu ai scris cîntecul ăsta! Te cunoști după sprînceană, Un nas ascuțit de vulpe, o bărbiuță vicleană, Ochi mici și buză subțire... Chiar un chip de fariseu! HASDEU, R. V. 30.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Bărbie +sufix -uță.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM