7 definiții pentru bănicioară


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bănicioa sf [At: DAMÉ, T. 154 / V: ~cior sn / Pl: ~re / E: baniță + -ioară] 1-2 (Pop; șhp) Baniță (2) (mică) Si: bănicer (4-5). 3-4 Conținutul unei bănicioare (1-2).

BĂNICIOÁRĂ, bănicioare, s. f. Diminutiv al lui baniță; bănicer (3). – Baniță + suf. -ioară.

BĂNICIOÁRĂ, bănicioare, s. f. Diminutiv al lui baniță; bănicer (3). – Baniță + suf. -ioară.

BĂNICIOÁRĂ, bănicioare, s. f. Baniță. Dați-ne cu împrumut măcar jumătate de bănicioară de mălai. STANCU, D. 101. – Pronunțat: -cioa-.

BĂNICIOÁRĂ, bănicioare, s. f. Diminutiv al lui baniță.

bănicĭoáră f., pl. e. Baniță mică.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bănicioáră s. f., g.-d. art. bănicioárei; pl. bănicioáre

bănicioáră s. f. (sil. -cioa-), g.-d. art. bănicioárei; pl. bănicioáre

Intrare: bănicioară
bănicioară substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bănicioa
  • bănicioara
plural
  • bănicioare
  • bănicioarele
genitiv-dativ singular
  • bănicioare
  • bănicioarei
plural
  • bănicioare
  • bănicioarelor
vocativ singular
plural

bănicioară

  • 1. Diminutiv al lui baniță; bănicer.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: baniță bănicer un exemplu
    exemple
    • Dați-ne cu împrumut măcar jumătate de bănicioară de mălai. STANCU, D. 101.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Baniță + sufix -ioară.
    surse: DEX '98 DEX '09