12 definiții pentru băltiș

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BĂLTÍȘ, băltișuri, s. n. (Rar) Teren băltos. – Baltă + suf. -iș.

băltíș sn [At: ODOBESCU, S. I, 377 / Pl: ~uri, ~e / E: baltă + -iș] 1 (Csc) Mai multe bălți (1) (mici) apropiate, pe un teren băltos (1). 2 Teren băltos (1) Si: băltărie.

băltíș s.n. Teren băltos; loc cu multe bălți; cîmp mocirlos. • pl. -uri, -e. /baltă + -.

BĂLTÍȘ, băltișuri, s. n. Teren băltos. – Baltă + suf. -iș.

BĂLTÍȘ, băltișe și băltișuri, s. n. Loc cu multe bălți, situate la mică distanță una de alta; teren băltos (din apropierea rîurilor), cîmp mocirlos. O luptă destul de crîncenă se încaieră acolo, printre rovinele și băltișurile dupe malul Dunării. ODOBESCU, S III 574. Un covor de iarbă fragedă și măruntă, scăldată p-alocurea de băltișe... ce se adunase din apele de ploaie. ODOBESCU, S I 377.

BĂLTÍȘ, băltișuri, s. n. Teren băltos. – Din baltă + suf. -iș.

băltiș n. baltă mică formată de ploi: băltișurile Dunării OD.

băltíș n., pl. urĭ Od. Loc băltos.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

băltiș (rar) s. n., pl. băltișuri

băltíș s. n., pl. băltíșuri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BĂLTÍȘ s. v. băltoacă, mlaștină, mocirlă, smârc.

băltiș s. v. BĂLTOACĂ. MLAȘTINĂ. MOCIRLĂ. SMÎRC.

Intrare: băltiș
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • băltiș
  • băltișul
  • băltișu‑
plural
  • băltișuri
  • băltișurile
genitiv-dativ singular
  • băltiș
  • băltișului
plural
  • băltișuri
  • băltișurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

băltiș, băltișurisubstantiv neutru

  • 1. rar Teren băltos. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote O luptă destul de crîncenă se încaieră acolo, printre rovinele și băltișurile dupe malul Dunării. ODOBESCU, S III 574. DLRLC
    • format_quote Un covor de iarbă fragedă și măruntă, scăldată p-alocurea de băltișe... ce se adunase din apele de ploaie. ODOBESCU, S I 377. DLRLC
  • comentariu Plural și: băltișe. DLRLC
etimologie:
  • Baltă + sufix -iș. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.