9 definiții pentru bălăcărie
Explicative DEX
BĂLĂCĂRIE, bălăcării, s. f. (Înv.) Vorbă injurioasă, trivială. – Bălăcări + suf. -ie.
bălăcărie sf [At: LB / Pl: ~ii / E: bălăcări + -ie] (Reg) Vorbă de ocară, trivială Si: (îrg) bălăcăritură.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bălăcăríe s.f. (reg.) 1 Vorbă injurioasă, trivială. 2 Ceartă. • pl. -ii. g.-d. -iei. /bălăcări + -ie.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
BĂLĂCĂRIE, bălăcării, s. f. (Reg.) Vorbă injurioasă, trivială. – Bălăcări + suf. -ie.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de paula
- acțiuni
BĂLĂCĂRIE, bălăcării, s. f. (Reg.) Vorbă urîtă, murdară. – Din bălăcări + suf. -ie.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BĂLĂCĂRI sf. Trans. Vorbă murdară, urîtă: vorbește bălăcării și nimic rău nu se leagă de el (RET.) [bălăcări].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
Ortografice DOOM
bălăcărie (înv.) s. f., art. bălăcăria, g.-d. art. bălăcăriei; pl. bălăcării, art. bălăcăriile (desp. -ri-i-)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
bălăcărie (înv.) s. f., art. bălăcăria, g.-d. art. bălăcăriei; pl. bălăcării, art. bălăcăriile
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
bălăcărie s. f., art. bălăcăria, g.-d. art. bălăcăriei; pl. bălăcării, art. bălăcăriile
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F134) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
bălăcărie, bălăcăriisubstantiv feminin
- 1. Vorbă injurioasă, trivială. DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRM
- Vorbește bălăcării și nimic rău nu se leagă de el. (RET.) CADE
-
- 2. Ceartă. DEXIsinonime: ceartă
etimologie:
- Bălăcări + -ie. DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRM
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.