2 intrări
9 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
bădărău sn [At: I. CR., ap. CADE / Pl: ~raie / E: ns cf mg badar „amestecat”] (Mol) 1 Mămăligă. 2 Mămăligă prăjită, cu unt sau cu cașcaval. 3 (Trs) Pâine cu legume.
❍BĂDĂRĂU sbst. 🍽 1 Mold. Mămăligă prăjită în untură (RV.-CRG.) ¶ 2 Trans. Pîine cu legumă (PȘC.).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
bădărău n., pl. inuz. ăĭe (ung. badaró, adică „amestec”, ca vorba omuluĭ care vorbește încurcat. V. bădăran). Est. Mămăligă amestecată cu unt orĭ cu cașcaval și prăjită. V. balmoș.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bădăráu s.n. (reg.) 1 Mămăligă. ◆ Mămăligă prăjită cu unt și cașcaval. 2 Pîine cu legume. • pl. -aie. /cf. magh. badar „amestecat”.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
bădărău s.n. (reg.) mămăligă cu unt sau cașcaval, prăjită.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
BĂDĂRĂU, Alexandru (1859-1927, sat Bădărani, jud. Botoșani), jurist și om politic conservator român. Susținător al înnoirii doctrinei și programului Partidului Conservator. Membru fondator al Partidului Conservator-Democrat (1908). De mai multe ori ministru.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BĂDĂRĂU, Dan (1893-1968, n. Iași), filozof român de orientare raționalistă. M. coresp. al Acad. (1963), prof. univ. la Iași. Lucrări de logică, gnoseologie și istorie a filozofiei („L’individuel chez Aristote”, „Du jugement comme acte significatif”, „Filozofia lui Dimitrie Cantemir”, „Leibniz”).
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BĂDĂRĂU, Eugen (1887-1975, n. Ismail), fizician român. Acad. (1948), prof. univ. la București; Contribuții în spectroscopie, acustică, fizica plasmei; a explicat mecanismul descărcărilor luminiscente și în arc. Op. pr.: „Gaze ionizate”.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BĂDĂRĂU < magh. adaró „cel ce vorbește bolborosit, absurd”, din care derivă și bădăran (DLR); cf. sens ard. „mămăligă cu untură” cf. și magh. badar. 1. Bădăreu (16 A IV 119); Bădărău (17 B I 240; Arh); – V. (Tut); – mazil (Isp V1); Bădărău, M. (B-răz 70). 2. Bădăran, V. (Isp V1) < subst. 3. Bădîrlegiu (s. r. Cislău), probabil o contaminare cu Bătăr < Batory (v. mat sus) -f- suf. -legiu ca în Coslegiu.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N57) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |